Comutatorul dintre rețea și invertor e una dintre cele mai ieftine piese din sistem și una dintre puținele care, când cedează, poate arde tot ce e în priză. De ce nu montăm ATS, cum legăm MTS-ul ca bypass, și de ce nu punem toată casa pe backup.
Într-un sistem cu backup, comutatorul care mută casa între rețea și invertor e una dintre cele mai ieftine piese din tot ansamblul. E și una dintre puținele care, atunci când cedează, poate duce cu ea tot ce e băgat în priză. Merită cinci minute de citit înainte să alegi.
Ce face un comutator de transfer
Un comutator de transfer stă între două surse de alimentare și decide care dintre ele alimentează casa. Există în două feluri, iar diferența dintre ele e una singură:
ATS — Automatic Transfer Switch. Comută singur, fără intervenția nimănui, când detectează că una dintre surse a căzut.
MTS — Manual Transfer Switch. Comută doar când îl întoarce un om.
Automat sună, firesc, mai bine. În practică, pe ce se găsește azi pe piață, nu este.
De ce nu montăm ATS
Nu avem nimic împotriva principiului. Avem o problemă cu produsele. Pe piața de la noi se găsesc ATS-uri foarte ieftine, iar majoritatea celor pe care le-am întâlnit pe teren sunt de proastă calitate. Un comutator care trebuie să lucreze singur, ani la rând, fără ca nimeni să se uite la el, e exact piesa la care nu are sens să economisești o sută de lei.
Modul tipic în care cedează un contactor ieftin este sudarea contactelor: curentul de pornire sau un arc repetat lipesc pastilele între ele, iar comutatorul rămâne înțepenit într-o poziție. De aici încolo sunt două scenarii, și amândouă sunt urâte.
Scenariul care strică invertorul
Dacă rămâne lipit contactul dinspre rețea în timp ce invertorul alimentează pe ieșirea de backup, cele două surse ajung legate una la alta. Ieșirea de backup a unui invertor hibrid nu e făcută să lucreze în paralel cu rețeaua — e o sursă independentă, cu propria formă de undă. Rezultatul e, în cel mai bun caz, un invertor ars.
Scenariul care strică toată casa
Multe comutatoare ieftine comută și nulul, nu doar fazele. Dacă pastila de pe nul nu mai face contact — sudată în poziția greșită, arsă, sau pur și simplu uzată — în timp ce fazele rămân sub tensiune, instalația rămâne alimentată, dar fără referință de nul.
Într-o instalație trifazată, nulul e punctul față de care fiecare fază are 230 V. Când dispare, punctul acela „plutește”: consumatorii de pe faze diferite ajung practic legați în serie între faze, iar cei 400 V dintre faze se împart între ei după impedanță. Faza cea mai încărcată coboară, faza cea mai puțin încărcată urcă — și poate ajunge aproape de 400 V.
Practic: camera în care ai lăsat aprins un bec primește tensiunea pe care nu o consumă camera cu aerul condiționat pornit. Televizorul, routerul, centrala termică, frigiderul, încărcătoarele — tot ce are electronică se arde în câteva secunde. Și nu se arde un aparat, ci o jumătate de casă deodată.
De asta nu montăm ATS. Nu pentru că automatizarea ar fi greșită în principiu, ci pentru că riscul asumat nu stă în niciun raport cu ce economisești.
Ce montăm în schimb: MTS ca bypass
Montăm MTS, și îl montăm într-un mod anume: ca bypass pentru tot ansamblul de invertoare, acolo unde sistemul are backup.
Legarea e simplă și se citește de pe schemă: la portul de load al MTS-ului e conectată casa, iar la cele două intrări sunt conectate rețeaua și ieșirea de backup a invertorului. În funcționare normală, comutatorul stă pe invertor. Când trebuie, îl întorci pe rețea și invertorul iese complet din schemă.
De ce contează bypass-ul, dacă invertorul are deja backup
Pentru că backup-ul rezolvă căderea rețelei, nu căderea invertorului.
Dacă invertorul însuși se oprește — o eroare, o piesă de schimbat, un update eșuat, o intervenție programată — tot ce trece prin el se oprește odată cu el. Inclusiv consumatorii pe care i-ai pus pe backup tocmai ca să nu rămână niciodată fără curent. Fără bypass, casa așteaptă piesa.
Cu un MTS, comuți în câteva secunde pe rețea, casa merge mai departe ca înainte de fotovoltaic, iar noi putem lucra liniștiți la invertor. Pentru cineva cu centrală termică sau cu pompă de puț, diferența dintre „așteptăm piesa două zile” și „așteptăm piesa două zile, dar cu curent în casă” e tot.
Consumatorii esențiali: ce sunt și de ce îi alegem
Consumatorii esențiali sunt circuitele care trebuie să meargă și când nu e curent de la rețea. Nu tot ce e în casă — doar ce chiar contează cât ține pana.
Într-o casă obișnuită, pe backup ajung: frigiderul și congelatorul, centrala termică împreună cu pompele ei, iluminatul, routerul, pompa de puț și câteva prize alese. Rămân pe rețea: plita și cuptorul electric, boilerul electric, aerul condiționat, mașina de spălat, prizele de atelier.
De ce nu încurajăm toată casa pe backup
Pentru că nu e o a doua rețea. E un buget, și are două limite diferite.
Prima limită e puterea. Ieșirea de backup a unui invertor are o putere maximă, de regulă mai mică decât puterea lui nominală. Dacă pui toată casa pe ea, e suficient să pornească boilerul în timp ce merge plita, și ieșirea se oprește pe suprasarcină — adică exact atunci când ai nevoie de ea. Ceea ce trebuia să fie siguranță devine o sursă de pene în plus.
A doua limită e energia, și o dă bateria, nu invertorul. Autonomia se împarte la ce consumi. Un frigider, o centrală și câteva becuri țin o baterie o noapte întreagă. Un boiler electric o golește într-o oră și jumătate — iar dimineața, când chiar ar fi fost util să ai lumină și centrală, nu mai ai nimic.
Mai e și un argument de cost: cablarea unui tablou de backup separat costă mai puțin decât dublarea capacității bateriei ca să duci consumatori care, sincer, pot aștepta trei ore.
Cum stabilim ce intră pe backup
La fața locului, cu tabloul deschis și cu o listă. Întrebarea nu e „ce ai vrea să meargă”, ci „ce te costă dacă nu merge trei ore”. Răspunsul e aproape întotdeauna mai scurt decât se aștepta omul — și mult mai ieftin de pus în practică.
Dacă ai deja un sistem cu backup și nu știi ce e pus pe el, sau te gândești la un ATS pe care l-ai văzut ieftin pe internet, scrie-ne prin formularul de suport și ne uităm împreună. Alte întrebări frecvente despre echipamente găsești la întrebări frecvente.